CCR a declarat neconstituționale prevederi din legea integrității

Curtea Constituțională a României a anunțat, pe 17 august 2026, că a admis obiecția de neconstituționalitate referitoare la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. Decizia, luată cu unanimitate de voturi în privința anumitor aspecte și cu majoritate pentru altele, vizează mai multe prevederi considerate neconforme cu Constituția.

Una dintre cele mai importante decizii se referă la sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, care a fost declarată neconstituțională. Această formulare, prezentă în articolele II pct.2 (cu referire la art.2 alin.(6) pct.43) și pct.5 (cu referire la art.4 alin.(9)) din lege, a fost considerată imprecisă și o încălcare a dreptului la viață privată, garantat de art.26 din Constituție. Curtea a subliniat că legiuitorul nu poate impune obligații juridice persoanelor care au relații personale nerecunoscute legal de stat.

Ce s-a întâmplat, în detaliu

Pe lângă sintagma menționată, Curtea Constituțională a constatat, cu majoritate de voturi, că dispozițiile art.II pct.2 (cu referire la art.2 alin.(6) pct.1-42) din lege sunt, de asemenea, neconstituționale. Această decizie se bazează pe faptul că prevederile contravin Deciziei Curții Constituționale nr.297/2025, ceea ce duce la încălcarea art.147 alin.(4) din Constituție. Decizia anterioară a Curții stabilea că publicarea declarațiilor de interese financiare ale soților/soțiilor persoanelor care dețin funcții sau demnități publice, pe pagina de internet a Agenției Naționale de Integritate (ANI), aduce atingere dreptului la viață privată.

În schimb, Curtea a declarat constituționale, în raport cu criticile formulate, dispozițiile art.II pct.17 (cu referire la art.25 alin.(1) și (2)) și ale art.X alin.(1) și (2) din aceeași lege. Aceste articole se referă la reglementarea măsurilor de sancționare a conflictului de interese și la aplicarea în timp a regimului sancționator al conflictelor de interese și incompatibilităților. Curtea a considerat că aceste reglementări intră în marja de apreciere a legiuitorului și că aplicarea lor în timp, prin normele tranzitorii adoptate, a respectat art.15 alin.(2) din Constituție.

De ce contează aceste decizii

Deciziile Curții Constituționale au implicații semnificative pentru modul în care este definită și aplicată integritatea în sectorul public. Eliminarea sintagmei „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” clarifică limitele intervenției statului în viața personală a cetățenilor și protejează dreptul la viață privată. Aceasta înseamnă că relațiile personale care nu sunt recunoscute legal nu pot fi supuse acelorași obligații juridice ca o căsătorie.

De asemenea, menținerea confidențialității declarațiilor de interese financiare ale soților/soțiilor demnitarilor, în conformitate cu Decizia nr.297/2025, reconfirmă importanța protejării vieții private. Această măsură vizează un echilibru între transparența necesară în funcțiile publice și dreptul la intimitate al membrilor familiei. Pe de altă parte, validarea normelor tranzitorii privind sancționarea conflictelor de interese asigură o continuitate și o predictibilitate în aplicarea legii, fără a crea viduri legislative sau incertitudini juridice.

Contextul legislativ anterior

Această decizie a Curții Constituționale vine în contextul unui efort legislativ continuu de îmbunătățire a cadrului normativ privind integritatea în funcțiile publice. Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost elaborată cu scopul de a consolida mecanismele de prevenire și sancționare a conflictelor de interese și a incompatibilităților. Cu toate acestea, anumite formulări și prevederi au fost contestate, ajungând în cele din urmă pe masa judecătorilor constituționali.

Decizia nr.297/2025 a Curții Constituționale a reprezentat un precedent important, stabilind deja limite clare în ceea ce privește publicarea datelor personale ale membrilor familiei demnitarilor. Hotărârea actuală reconfirmă și extinde aplicabilitatea acestor principii, subliniind rolul Curții în asigurarea conformității legilor cu Constituția și cu drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Ce urmează

În urma acestei decizii, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității va trebui să fie reexaminată de Parlament. Prevederile declarate neconstituționale nu vor mai putea fi aplicate și vor necesita modificări legislative pentru a se conforma hotărârii Curții. Acest proces va implica probabil dezbateri suplimentare în legislativ pentru a găsi formulări care să respecte atât principiile integrității, cât și drepturile constituționale. Termenele exacte pentru aceste modificări nu au fost încă stabilite, dar se așteaptă ca Parlamentul să acționeze în cel mai scurt timp pentru a aduce legea în acord cu decizia Curții Constituționale.